Zilele trecute a intrat în procedură legislativă un proiect de o nocivitate ieșită din comun pentru proprietatea privată din România, un proiect semnat de aproape întreg grupul parlamentar PSD dar și de cel al ALDE. Este cel mai grav atac la proprietatea privată de după Revoluție – Proiectul de lege depus la Senat. Cicatricile colectivizării încă nu au dispărut dar Partidul vrea să ne confiște din nou terenurile, în beneficiul samsarilor proprii.

Declarativ, scopurile acestui proiect sunt comasarea terenurilor, sprijinirea proprietății românești, a tinerilor fermieri români și împiedicarea fenomenului de land-grabbing de către cetățenii străini și companiile cu capital străin. În fapt, acest proiect va produce efectul invers: terenurile vor deveni mai ieftine iar fermierul român sau proprietarul unei mici parcele va pierde și mai mult, cu același rezultat pentru companiile cu capital străin.

Ce face legea? Desființează elemente esențiale ale proprietății private asupra terenurilor, ridică la un nivel nemaiîntâlnit o barieră birocratică în calea liberei circulații a terenurilor, scade șansele românilor în general și ale tinerilor români în special de a dobândi în proprietate ferme agricole profitabile, sporește tentația corupției pentru funcționarii publici din primării chemați să conducă procedurile birocratice.

Cele mai nocive prevederi sunt cele care stabilesc trei etape viitoare pentru transferul dreptului de proprietate asupra terenurilor extravilane și care dau drumul unei veritabile colectivizări mascate:

– În primul pas, imediat după adoptarea legii se înăspresc condițiile în care se poate realiza primul transfer de proprietate asupra terenului extravilan, introducându-se noi condiții pentru a putea cumpăra. Respectiv obligativitate pentru cumpărător să aibă domiciliul/sediul în localitate, activitate agricolă în ultimii 5 ani, 75% din venituri să fi provenit din agricultură pentru persoanele juridice.

– Al doilea pas, după primul transfer terenurile nu vor mai putea fi înstrăinate 15 ani de la data dobândirii, adică nici vândute, nici donate, nici aduse aport la capital social, nici date în schimbul întreținerii, nici nu vor putea face obiectul unui partaj etc.

– Al treilea pas: după 15 ani, terenurile agricole extravilane vor mai putea fi vândute doar Statului prin Agenția Domeniilor Statului – adică vom fi în prezența unei exproprieri săvârșite pe piața liberă, la un preț pe care îl vor stabili funcționari publici.

Pe scurt, redau și alte câteva prevederi ale acestei legi:

A. Statul urcă în ierarhia preemptorilor în cazul vânzării terenurilor (cei care au dreptul să cumpere terenuri cu prioritate) pe locul al treilea, în fața vecinilor imobilului.

B. Nicio persoană fizică nu va putea să dețină mai mult de 500 ha și nicio persoană juridică mai mult de 1000 de ha.

C. Lungește termenele pentru realizarea transferului de proprietate asupra terenurilor.

D. Se stabilește obligația în sarcina proprietarilor de a folosi terenul, fie direct, fie indirect. Sancțiunile pentru terenul necultivat vor urma, cu siguranță.

E. Se condiționează dreptul de preempțiune al arendașului, astfel încât doar cei care dețin această calitate de mai mult de un an vor avea preferința la cumpărare.

Pentru a avea o imagine mai clară vă mai dau câteva detalii despre competența și bună-voința statului:
a. Statul Român are cadastrate 27,16% din proprietățile din România iar majoritatea sunt din intravilanul Unităților Administrativ Teritoriale. Din cele 27,16%, doar 1,76% au fost efectuate pe spezele statului, restul fiind suportate de privați.

b. Restituirea proprietății nu a fost finalizată nici la 28 de ani de la revoluție, fapt absolut revoltător, cetățenii români, mai ales cei din zonele rurale, pierzând ani din viață pentru a obține documentele de proprietate. Dacă ne gândim că “noaptea moșierilor” a avut loc în 1949 și că au trecut 40 de ani până la Revoluție, mai sunt încă 12 ani până când procesul de restituire va egala în timp durata proprietății unice, de stat.

În concluzie, deși rănile istorice ale României în ceea ce privește proprietatea nu au apucat să se cicatrizeze, noul partid-stat ne pregătește o nouă colectivizare, una cu față mai umană dar cu fondul la fel de distructiv. De ce procedează așa? Pentru că terenurile agricole sunt una dintre puținele resurse pe care PSD nu le controlează și pentru care avem o piață relativ liberă. Dacă acest proiect devine realitate, în următorii 20 de ani proprietatea agricolă va trece la stat pe banii noștri, iar membrii nomenclaturii PSD-iste vor avea acces la această resursă și o vor arenda pe bani puțini spre profitul lor personal.