Zilele trecute am solicitat Biroului Permanent al Camerei Deputatilor sa faca demersurile necesare pentru obtinerea unui punct de vedere al Comisiei de la Venetia cu privire la deciziile CCR referitoare la pragul la abuzul in serviciu. Ce ziceti, o sa dea curs acestei solicitari?
Către Biroul permanent al Camerei Deputaților
Grupul Parlamentar din Camera Deputaților al Partidului Uniunea Salvați România, reprezentat prin liderul Cristian Gabriel Seidler, solicită Biroului Permanent al Camerei Deputaților să propună Președintelui Camerei Deputaților sesizarea Comisiei de la Veneția printr-o adresă oficială din partea Parlamentului României, în vederea obținerii unei interpretări oficiale a paragrafului nr. 102 din Raportul asupra relaţiei dintre responsabilitatea ministerială politică şi cea penală, având în vedere următoarele considerente:
- art. 1 alin. (1) lit. f) din Hotărârea Parlamentului nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, conform căruia unul dintre obiectivele urmărite de această structură este “punerea de acord cu concluziile Raportului Comisiei de la Veneţia asupra relaţiei dintre responsabilitatea ministerială politică şi cea penală din anul 2013”;
- par. 102 din Raportul asupra relaţiei dintre responsabilitatea ministerială politică şi cea penală, în care s-a arătat că „prevederile penale naţionale privind <<abuzul în serviciu>>, <<exces de autoritate>> şi alte expresii similare trebuie interpretate în sens restrâns şi aplicate cu un prag înalt, astfel încât acestea să poată fi invocate în cazuri unde fapta este de natură gravă, cum ar fi de exemplu infracţiuni grave împotriva proceselor democratice naţionale, încălcarea drepturilor fundamentale, subminarea imparţialităţii administraţiei publice, etc.”;
- Decizia nr. 392/2017 a Curții Constituționale, prin care s-a reținut că „legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii”, considerent în sprijinul căruia a fost invocat par. 102 din Raportul asupra relaţiei dintre responsabilitatea ministerială politică şi cea penală;
- răspunsul pe care Dl. Panos Kakaviatos, purtătorul de cuvânt al Comisiei de la Veneția, l-a transmis la data de 21.09.2017 jurnalistului Liviu Avram de la ziarul “Adevărul”, prin care a precizat că: (i) Raportul asupra relaţiei dintre responsabilitatea ministerială politică şi cea penală se referă exclusiv la situația miniştrilor, nu și a altor funcționari publici; (ii) pragul respectiv nu este unul financiar, decisivă fiind natura faptei și nu gravitatea prejudiciului cauzat prin abuzul în serviciu; (iii) pragul respectiv se aplică doar normelor cu caracter general din legea penală care privesc abuzul în serviciu, nu şi altor infracţiuni precum corupţia, spălarea banilor sau abuzul de încredere;
- necesitatea de a obține o interpretare oficială din partea Comisiei de la Veneția asupra acestui aspect, astfel încât eforturile Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei să se concretizeze într-un proiect normativ compatibil cu ultimele evoluții și recomandări europene în domeniul justiției;
- faptul că, potrivit Statutului Comisiei de la Veneția, parlamentele statelor membre au vocația de a solicita puncte de vedere oficiale din partea acestei organizații.
Menționăm că o solicitare similară a fost transmisă și Biroului Permanent al Senatului.
CRISTIAN-GABRIEL SEIDLER
Comentarii recente